Era o vreme…

cand incepea sa ploua… Era in 86, primavara, de la Cernobal… Iodul i l-am dat… Venea Bac-ul… Sa fie OK… Eram permanent cu ea, sa-i fie bine… M-am inselat… 🙂

O urare,

sau plugusorul de fumei… Ie pentru iele… si pentru noi… (text preluat cu acordul textierului!) Aho, aho copii si frati,Așteptați si m-ascultati.Maine anul se innoieste,Mos Andrei va vorbesteVa ureaza, va dorește,La multi ani! Cu sanatate,Sa i-o trageti pe la spate!Piciorusul sus, la umeri-craci,Labiile le-‘ndepartati,Si lindicul sa-l frecati! A plecat badia Traian… sa vi-o traga inca…

„Viata vazuta prin gaura cheii”

Remember!Poate unii radeti la cele ce veti citii in aceasta povestire sau veti spune ca am devenit un „bolnav de nostalgie” sau prea batran. Nu nu, va asigur ca nu-i asa, dar, cu totii am trecut prin astea. Zilele trecute stateam pe o banca intr-un parc plin cu flori si ma gandeam cum a zburat…

Un Poem….

…pentru o Dragoste… … Pentru Loraine…   …seara se lasa, o geana de luna rasare… eu dorm, iubita-mi, in vis, imi apare… vorbesc cu ea, nu o aud, apoi dispare…   … zorii apar… o spranceana de soare-mi zambeste… ‘degeaba’, imi spun…’ ea nu ma mai iubeste…’ 🙁   03.06.2021

Loraine…

…cea fără de suflet… Loraine este femeia vieții mele… Am scris despre ea multe povestioare când eram tânăr… Am pierdut, însă, tot ce am consemnat, dar, înainte de a le pierde, scrierile le-am arătat profului de română, un om deosebit, Domnul Cojan… De la el vine chestia cu ‘viking’… Loraine este femeia, singura femeie pe…

Ultimele articole