…de dup-amiaza, parca m-am descoperit…
Inchistat, plin de frici, abandonat… Asa m-am simtit… Pana cand am mers la radacini… La fratele meu-varul meu… La ceas de aduceri aminte si pomenire… Acolo am simtit ca mai sunt oameni care vreau sa ma ajute… Acolo am simtit oameni alaturi de mine…
Vazand cruci… vazand morminte, mi-am dat seama ca ajung si eu in acel pamant…. La un moment dat, chiar mi-am dorit, respins fiind… Acum mi-a trecut… Cineva, acolo, ma iubeste… Respect celor care isi dau seama ca sunt doar un om… Iubire lor!
Ce crezi?
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+1
