'pește' timp... / cinerete

Draga jurnalule…

Cred ca sunt batran… (imagine creditata, fara incuviintare de Cal și mânz Puzzle-uri (Animale, Animale de companie) | Puzzle Garage), dar, cu speranta ca ei vor intelege ce-ti scriu, ma vor ierta pentru drepturile de autor. (Multumesc!)

Dar, nu despre cal e vorba, e despre manz, jurnalule… Cunosti ca ti-am mazgalit (zmangalit ar zice unii), paginile albe, in care nu prea stiam sa-ti scriu dorurile si odorurile mele… Acum, dupa multe mazgaleli, catre ultimele foi, incep sa vad de ce te-ai oferit cand eram mic… Ma rog, erai in mintea mea, c-atunci nu prea aveam foi volante, cum mi le-ai oferit tu, in ultimii zeci de ani… In fine, dupa multa vreme, dupa ce ai disparut si din gandurile mele, am regasit foile pe care, probabil, ai vrea sa vorbesc cu tine… Iata ca o fac… Poate ca o sa ma intelegi…

Vremea a trecut, cred ca stii… Io m-am maturizat, cred, dar nu prea sunt sigur in aceste vremuri… Manzuta mea, cu alta iapa, a crescut… Probabil, in sufletelul ei, rana de evacuare a mea din staulul ingradit, inca doare… Iertare, fiica mea!

Dar, fii linistit, draga jurnalule, staulul meu s-a largit… Am mai mult spatiu de miscare, copitele mele imi tropaie mizeria, totusi, marginile is mai largi… Desi, am mai sarit calu’, pardon, am intrecut masura.. Ca masura a masurii mele, am fost scos si din staulul asta, pentru scurt timp, pentru ca manzul nascut, in acord cu iapa actuala, devine, din ce in ce, mai naravas… Eu, ce sa fac?! Scopit de trei ori, incerc acuma sa mai dreg busuiocul pe care l-am evitat de fiecare data, fiind o planta sfanta… (busuiocul).

Astfel, is pus in situatia, ca la o vrasta (varsta ar zice unii), sa fac fata provocarilor secolului 21, cand io is nascut in secolul trecut, incat sa fac fata manzului meu naravas, care nu are nici un capastru, ca legea nu-l permite…

Asa ca, staul ne-staul, (hopa, asta-i pentru vite, mi-am dat seama acum, deci in grajd), trebuie sa mai ridic copita, sa nechez furios… E in van, totusi… Deja nu mai is luat in serios… Indiferent ce eforturi as face, iapa zice ca gresesc… Orice comportament fata de manz as avea, sunt „un afurisit” – nechezat de manz; io-s cel care ii vrea raul… 🙁 Dar, ce mult greseste… El nu stie, inca, ca io am copitele sfaramate, sa fac ca ferma sa mearga bine…

D-asta, dupa zeci de ani t-am scris… Ca, parca, e mai usor sa vorbesc cu tine, decat in grajd…

Al tau, si tu al meu, sforaind pe nari, iti multumesc ca suporti greutatea tastelor mele, scriindu-ti…

Acum las botul in piept, sa dorm putin… Ne mai auzim, daca vrei sa ma citesti… Noapte buna… (Hai, acopera foile albe, reflecta lumina lumanarii prea tare, nu pot adormii decat daca ma intorc cu fata catre perete) 😉

Ce crezi?
+1
0
+1
0
+1
2
+1
1
+1
1
+1
0
+1
0
un om...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Ultimele articole